ELECTROFUZIUNE
electrofusion, s. f. / electrofusion. {Cjr. elektron = chihKwfiar, corp care se dectrizeazd prin fre-care; [at. fiisio, -onis = topire, iu.hefiere, de [a fundere = a face set curga.] Tehnica m care se utilizeaza un camp elec¬tric stab si pulsat. Celulele plasate Intr-un astfel de camp se aliniaza si membranele lor plasmatice sunt fragilizate, conditii care favorizeaza fuziunea celulara. Metoda este utila pentru obtinerea de hibrizi celulari.