GENA
gene, s. m. / gene. [Cfr. genos = mom, wnwf, ge.nerafie. sau gennatt = fl produce.} Unitatea de baza a eredi-tatii, alcatuita din acid dezoxiribonucleic (ADN). G. reprezinta o colectie liniara de secvente dezoxiribonucleotidice transcrise mtr-o singura molecula de ADN si care realizeaza, Tmpreuna cu elementele de control adiacente ambelor capete, o unitate structurala si functionala. Purtatoare a unei informatii definite si susceptibile sa se exprime la nivelul unei celule, g. este localizata Intr-un punct precis al unui cromozom, denumit locus. Diferitele g. ale unui organism viu permit realizarea, prin inter-mediul sintezei proteinelor, a caracteristicilor ce vor constitui *fenotipul. in afara "mutatiilor, naturale sau provocate, informa-tia corespunzatoare unei g. este transmisa cu fidelitate In cazul multiplicarii celulare. Organizarea si repartitia g. In mole¬cula de ADN difera la *procariote fata de *eucariote. Astfel, la procariote g. sunt dispuse liniar In molecula de ADN si sant unice. Dimpotriva, la eucariote g. au o structura ?n moza-ic: fiecare g. este alcatuita din portiuni de ADN codante, sau *exoni, si din portiuni non-codante, sau *introni. In momentui initierii sintezei, intronii si extronii sunt transcrisi si constituie o molecula de ARN premesager. In continuare, intronii vor fi eliminati (*excizie) si, prin punerea cap la cap a diferitilor exoni (*episaj), va rezulta ARN mesager definitiv, care va fi tradus la nivelul citoplasmei. Spre deosebire de procariote, numeroa-se g. ale celulelor eucariote sunt repetate (ex.: g. ce codifi-ca hemoglobina). Diferitele g. ale celulelor *diploide din orga¬nism nu exprima toate aceeasi informatie genetica, cu toate ca ele contin molecule de ADN identice. Anumite g. se vor exprima Intr-un tip celular specific, In timp ce altele nu se vor exprima niciodata (g. recesive} sau doar cand sunt reuniti unui sau mai multi factori specifici. Rezulta ca expresia g. este supusa reglarii, observatie ce a permis definirea a doua tipuri de g.: *g. de structura si *g. regulatoare. In prezent, concep-tul ,,o g. - un caracter" a fost abandonat: In unele cazuri, o g. poate interveni in determinismul mai multor caractere (*pleiotropie) sau, dimpotriva, un caracter poate fi produs prin actiunea cumulativa a mai multor g. (*poligenie). V. alela, oncogena, polialelie.s.f. - unitate functionala a unui cromozom care poarta caracterele ereditatii (