GINGIVITA
gingivite, s. f. / gingivitis. [Lot. gingiva = gingie.; -1(0.] Inflamatie a *gingiei, care daca se asociaza cu modificari osoase constituie o periodontita. Au fost descrise numeroase forme de g., printre care: 1) G. acuta necrozanfa ulcerativa, infectie progresiva, manifesta uneori si sub forme subacute sau recurente, caracterizata prin leziuni crateriforme ale papilelor interdentare, care sunt acoperite cu o crusta pseudo-membranoasa si circumscrise de un eritem liniar; se asociaza: respiratie fetida, salivatie crescuta a gingivoragii spontane. Etio-logia este incerta, prezenta la nivelul leziunilor a unor bacili fuziformi, spirochete si a altor microorganisme sustinand rolul patogen al unui complex bacterian, pe un teren nutritional defi¬cient. Boala poate evolua catre *gingivostomatita necrozanta ulcerativa sau angina Vincent. 2) G. atrofica senila poate aparea la femei In postmenopauza, se caracterizeaza prin atro-fie a stratului germinal al mucoasei gingivale, care uneori pre-zinta ulceratii; este consednta alterarii metabolismului estro-genic, 3) G. catarala tranzitorie, asociata uneori cu *stomatita, manifesta prin eritem si uneori *descuamare si determinata de flora bacteriana orala. 4) G. eruptiva, care poate aparea in-deosebi In perioada eruptiei dintilor permanent!. 5) G. hemora-gica prin deficit de *acid ascorbic. 6) G. marginala. cu afec-tarea gingiei marginale, hiperemie si edem, in cazul unor micro-traumatisme locale sau a igienei dentare precare. 7) G. sfrep-tococica marginala, prin infectie cu streptococi. 8) G. tuber-cu/oasa," caracterizata prin proliferare difuza, hiperemica, nodu-lara sau papilara a tesutului gingival. Sin.: ulita.s.f. - inflamatie a gingiilor (