HIBRIDARE
hybridation, s. f. / hybridization. [Lat. hybrida = metis, cu sange aimstecat, din gr. hybris = vw-[enta, vwl, de la hyper = mai muit, peste.} Producerea de hibrizi. Un organism *hibrid rezulta din combinarea a doua organisme genetic diferite. Experienta de Incrucisare In care se ia In considerare doar o pereche de caractere aleomorfe se numeste monohibridare. In dihibridare se considera doua perechi de caractere. Var.: hibridizare.