ICTER
ictere, s. m. / icterus, jaundice. [Qr. ikteros = goSienare, icier.} Coloratie galbena a pielii, a mucoaselor sau a sclerelor, determinata de impregnarea acestora cu *bili-rubina. I. apare cand concentratia bilirubinei In sange de-paseste 30 mg (51 (.imol) la litru. La concentratii de 15-30 mg (25-51 nmol) la litru se produce, de obicei, subicter. Mecanis-mele de producere pot implica, In functie de etiologie, o cauza mecanica (obstacol In calea drenarii bilei, In caile biliare), o afectiune inflamatorie sau distructiva a celulelor hepatice, hemo-liza etc. Prin extensie, termenul este utilizat si pentru a de-semna coloratia galbena a tegumentelor legata de acumularea altor substante decat pigmentii biliari.