INHALATIE
inhalation, s. f. / inhalation. [Cat. inhala-tus = sufiare., de la inhalare = a sufla asupra (in = in, halare = a sufia).} 1) Act terapeutic care consta In absorbtia prin caile respiratorii, In timpul inspirului, a unui fluid aflat In stare gazoasa sau dupa transformarea In stare de vapori. 2) Patrunderea (accidentala) a unei substante solide sau li-chide In caile respiratorii superioare.