MALARIE
malaria, s. f. / malaria. [It. mala aria = aer rdu. Cea mai raspandita boala infectioasa transmisibila si una dintre cele mai grave, m. este endemica in regiunile calde intertropicale, Indeosebi in Asia si Africa, reprezentand una din primele cauze de mortalitate. Boala este provocata de paraziti din genul "Plasmodium, avand ca rezervor de infectie omul infestat, de la care agentii infectanti sunt transmisi la omul sanatos prin Intepatura femelei tantarului anofel. In perioada acuta, boala se manifesta prin accese tipice, carac-terizate prin frisoane violente, febra intensa, peste 40°C si transpiratii profuze. Accesele se produc la intervale regulate de timp, In functie de specia de Plasmodium. Bolnavii prezinta anemie datorita dezvoltarii parazitului in eritrocite si hemolizei consecutive, splenomegalie, uneori hepatomegalie cu icter si leziuni renale. In absenta tratamentului sau la subiectii rein-festati apare paludismul visceral, caracterizat prin anemie severa, splenomegalie pronuntata (cu rise de rupere a splinei), alterarea starii generale, cu febra neregulata si "casexie. In prezent au aparut forme de Plasmodium rezistente la trata-mentui cu chinina, medicament utilizat si In profilaxie. De asemenea, agentui vector (tantarul anofel) a devenit uneori rezistent la insecticidele clasice. In consecirita, se Incearca sin-teza unor noi medicamente antipaludice si realizarea unui vac-cin, testat de data recenta. *Chimioprofilaxia, bine controlata, poate fi eficienta. Sin.: paludism.