OBSEDANT
obsbdant, -e, adj. / obsessive. [Lat. obsidere = a ocupa un [oc, a asedia, de. (a ob = in fafS, sedere = a face. sa se. aseze. (a la:.] Care revine Tn memorie si se impune irezistibil atentiei subiectului, care constituie cauza unei *obsesii. Ex.: idee o., zgomot o.