OPERON
opbron, s. m. / operon. [Lat. operari = a [uc.m, de [a opus, opens = munc-a, [ncrare; -on.} Totalitatea genelor structurale a caror expresie fenotipica este controlata de un operator; unitate genetica a carei expresie fenotipica este reglata de un represor. 0. poate contine una sau mai multe gene structurale.