ORGANIT
organite, S. m. / organelle. Lat. orsaaiim, ffr. organon = instrument, uma[ta, parte a Mrpului indepKnina o funcfw precisa; sufvQii -it da. ideea ca fiecare eiement con-stitute un tot.] Formatiune celulara diferentiata prezenta in *citosol si responsabila de o functie bine determinata. Princi-palele o. ale celulelor eucariote animale sunt: nucleu, mito-condrii, aparat Golgi, retea transgolgiana, lizozomi, endozomi primari si secundari, peroxizomi, reticulum endoplasmic neted, reticulum endoplasmic rugos (acoperit de ribozomi), ribozomi, vezicule.