OS
os, s. m. / bone. NA: os. [Lat. os, ossis = os. Organ component al scheletului, provenit din tesut conjunctiv metaplaziat, impregnat cu saruri de calciu; este alcatuit din tesut osos compact si spongios In proportii variabile si poate contine, Tn centrul sau, tesut medular hematopoietic. Deshi-dratate si degresate, o. contin 32 % substanta organica (Tndeosebi oseina sj osteomucoid) si b8 % saruri minerale, Tn primul rand fosfati $i carbonati de calciu, raportui fosfati/car-bonati fiind 9/1. Tn cantitati mai reduse exists: dor, fluor, sodiu, potasiu, fier, aluminiu. 0. pot fi plate, scurte sau lungi. 0. la nivelul carora se insera mu$chi sunt legate prin articulatii. V. si tab. anat. - oase,left eye [Lat. oculus sinister]; object oriented; occipitosacral; occupational safety; office surgery; oligosaccharide; Omenn syndrome; opening snap; open source; open splenectomy; operating system; Opitz syndrome; oral surgery; ordinal scale; organ-specific; orthognathic surgery; orthopedic surgeon, orthopedic surgery; Osgood-Schlatter [disease]; osteogenic sarcoma; osteosarcoma; osteosclerosis; ouabain sensitivity; overall survival; oxygen saturation
osmium
left eye [Lat. oculus sinister]; object oriented; occipitosacral; occupational safety; office surgery; oligosaccharide; Omenn syndrome; opening snap; open source; open splenectomy; operating system; Opitz syndrome; oral surgery; ordinal scale; organ-specific; orthognathic surgery; orthopedic surgeon, orthopedic surgery; Osgood-Schlatter [disease]; osteogenic sarcoma; osteosarcoma; osteosclerosis; ouabain sensitivity; overall survival; oxygen saturation
osmium