OTOREE
otorrhee, s. f. / otorrh(o)ea. [^r. ous, otos = u.recfw.i rhmu = cu.rge.re., de. (a rhein = a. curge.} Scurgere mucoasa, seroasa sau (indeosebi) purulenta la nivelul con-ductului auditiv extern. 0. cu lichid cefalorahidian poate aparea consecutiv unei fracturi sau a altor procese patologice care afecteaza osul temporal.s.f. - scurgere de puroi din ureche (