PAVOR
pavor, s. m. / pavor. [Lat. pavor, -oris = spaimd, groaz,a. Forma de nevroza a copiilor presoolari sau a scolarilor mid, constand In trezirea brusca din somn (p. noc-turn), neliniste, tipete, planset. In mare parte aceasta tulburare este consednta traumatismelor psihice de peste zi. Unii con-sidera p. expresia *epilepsiei temporale.