TEREN
terrain, s. m. / diathesis. [Lat. terrenus = lit pmuint/ terestm, de [a terra = famdnt.} Concept clasic, dar si impreds, care regrupeaza totalitatea factorilor constitutionali (genetid, fiziologid, tisulari sau umorali) sau dobanditi care de-termina predispozitia pentru o boala sau conditioneaza *prognos-ticul unei boli. Notiunea traditionala de t. morbid este relafv vaga si se restrange treptat, Tndeosebi prin identificarea unor anomalii sau caracteristid genetics precise. T. poate fi definit drept capacitatea organismului de a raspunde, de a reactiona la diversi agenti patogeni. Tn terminologia engl., termenul diathesis (v. diateza) este doar un sin. partial. V. predispozitie si diateza.