VENTRICUL
ventricule, s. m. / ventricle. NA: ven-triculus, pi. ventriculi. [Lot. ventriculus = stomac mic, ven-triculi dim. de. (a. venter, -tris = pdntece.] Cavitate situata, In general, Tn interiorul unui organ, de forma aiungita, aplatizata si umpluta cu un lichid. V. cele mai importante: *v. cardiace si *v. cerebrale.s.n. - cavitate interna a unui organ (inima, creier etc.). (