VIRUS
virus, s. m. / virus. [Lat. virus = venin, otravd.} Termenul de v. desemneaza numerosi agenti pato-geni specific!, care se multiplies numai in celulele pe care Ie paraziteaza. Vizibile doar la microscopul electronic, majoritatea v. au dimensiuni Intre 10 si 300 nm. Fiecare particula virala matura (*virion) nu confine decat un tip de acid nucleic (ARN sau ADN), inconjurat de o capsida formata din capsomere (constituite din proteine) dispuse geometric. Capsida are functii protectoare si antigenice, iar acidul nucleic reprezinta fractiunea patogena care patrunde in celula invadata de v. si care se integreaza in materialul genetic celular. Celula infectata, al carei patrimoniu genetic este modificat, va fi astfel deturnata catre producerea de acizi nucleici si proteine virale, care vor forma noi virioni (neovirioni) ce vor transmite infectia la alte celule. Fiecare v. are o specificitate de specie si de organ. Anumite v. sunt responsabile de cancere sau leucemii (v. v. oncogen). V. au fost clasificate in functie de gazda, de tul-burarile pe care Ie provoaca si de modul de transmitere. Dupa 197b, ComitetuI international pentru nomenclature virusurilor a introdus urmatoarele criterii: in functie de acidul nucleic continut (ADN sau ARN), de simetria capsidei (cubica sau eli-coidala), de locul in care elementele virale sunt asamblate (tn nucleu sau in citoplasma celulei infectate), de prezenta sau absenta anvelopei (peplos), numarul de capsomere si diametrul elicei.